În cursul unei nopți din 2024, când 95% din populația României este în casă, are loc un cutremur de tip vrâncean cu recurență la 1.000 de ani (precum cel din ‘77), acesta este un scenariu luat în calcul de autorități.
Clădire cu risc seismicFoto: Cateyeperspective | Dreamstime.com
Conform acelui scenariu, cutremurul în sine ca și celelalte dezastre geologice severe asociate, cum ar fi alunecările de teren, căderile de stânci sau ruperea de baraje, pot provoca în mod direct mari pierderi de vieți omenești, distrugerea infrastructurii (șosele, căi ferate, tunele de cale ferată, poduri, conducte de apă, petrol, gaze și comunicații, etc.), a clădirilor și a vehiculelor, ca și incendii sau explozii.
Cutremurul poate afecta sau chiar distruge obiective industriale și/sau centre de afaceri.
Costurile directe includ pierderea de capital fizic și uman, costurile de asistență, precum și cele cu operațiunile de curățare, reabilitare, reconstrucție, de înlocuire, reconstruire, reparare sau întreținere.
Costurile indirecte sunt datorate impacturilor secundare, cum ar fi pierderea producției și a investițiilor. Dezechilibrele macroeconomice cauzate de dezastre conduc adesea la datorii și/sau sărăcie. Costurile indirecte includ toate celelalte costuri suportate în mod indirect, ca urmare a dezastrului. Acestea includ:
• reducerea valorii imobiliare în zonele amenințate de dezastre;
• pierderea veniturilor fiscale…
Citește mai mult pe Hotnews.ro
Sursa https://www.hotnews.ro