Comisia Europeană a adoptat o propunere legislativă pentru un nou program de piață unică pentru perioada 2021-2027. Acest program va contribui la creșterea protecției consumatorilor.
Alimentele care vor fi interzise în România
În cadrul poriectului legislativ european se stipulează că de la 1 aprilie 2021, toți cetățenii statelor membre Uniunii Europene nu vor mai găsi în magazine produse, precum produsele de patiserie, popcornul sau mezelurile. Conform unui studiu, de la care a plecat și acest demers, arată că Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor recomandă ca aporturile de grăsimi trans să fie „cât mai scăzute posibil în contextul unei diete adecvate din punct de vedere nutrițional”.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca mai puțin de 1% din aportul energetic alimentar să provină din consumul de grăsimi trans, ceea ce echivalează cu maximum 2,2 g de grăsimi trans pe zi pentru o persoană care necesită 2000 de kilocalorii. Limita legală de maximum 2% din grăsimile trans produse în industrie în alimentele introduse în mai multe state membre este în conformitate atât cu recomandările de admisie ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor, cât și a OMS, consumurile tipice de grăsimi totale în țările europene sunt raportate la maxim 48% din aportul zilnic de energie. Cu condiția ca toate alimentele să conțină grăsimi trans la 2% într-un scenariu extrem de improbabil, extrem, nivelurile de aport ar fi de 0,96% din consumul de energie, sub recomandarea OMS.
Legea a trecut de Parlament, în Camera Deputaților
În prezent, în total 7 state membre au introdus legislație privind aporturile de grăsimi trans industriale. În special, 6 state membre, Danemarca, Austria, Ungaria, Letonia, Lituania și Slovenia, au stabilit limite legale, iar România a notificat recent un proiect de măsură legală. Această schimbare va afecta piața românească de profil, iar proiectul de lege aprobat deja în Camera Deuptaților, în afară de popcorn, produsele de patiserie și mezeluri, mai are ca ca țintă și margarina, produsele semipreparate și chipsurile. În România același proiect a fost inițiat de senatorul USR Adrian Wiener, medic de profesie, și a fost votat marţi de Camera Deputaţilor.
În conformitate cu opțiunea de politică preferată, legislația UE ar stabili o limită a conținutului de grăsimi industriale de 2% din conținutul total de grăsimi al produselor alimentare finale vândute consumatorului, urmând exemplul limitelor de 2% la produsele alimentare finale din unele state membre. În mod alternativ, s-ar putea alege o abordare mai diferențiată, cu limite mai mari, peste 2% din grăsimea totală, pentru produsele cu conținut scăzut de grăsimi și 2% din grăsimea totală pentru categoriile alimentare cu conținut ridicat de grăsimi.
Astfel de limite diferențiate au fost adoptate în Austria (2009), Ungaria (2013), Letonia (2015) și Lituania (2017). Legislația austriacă și maghiară a stabilit un conținut maxim de grăsimi trans la 10% din conținutul total de grăsimi, atunci când conținutul total de grăsimi este mai mic de 3% din produs și la 4%, sau atunci când conținutul total de grăsimi este între 3% și 20% produsul. Se presupune însă că o perioadă de tranziție de 2 ani ar putea fi modificată în faza de negociere și de redactare a măsurii legale.